Despre castitate

A-ţi păstra castitatea până la momentul căsătoriei pare, dacă nu imposibil, atunci foarte dificil, pentru majoritatea oamenilor.  Şi de ce ai aştepta, când din toate părţile eşti mai degrabă încurajat(ă) să nu aştepţi? Eu cred că aşteptarea asta are un rost.

Morala creştină e clară şi nu lasă loc de interpretări: relaţia sexuală în afara căsătoriei este  păcat (în Noul Testament există numeroase referinţe care condamnă vehement curvia). Bine, bine, veţi spune unii dintre voi, religia să-şi vadă de treburile ei şi să mă lase să-mi trăiesc viaţa aşa cum vreau. Eu nu pot să-ţi spun decât atât: dacă nu vrei să ţii cont de morala creştină, atunci niciun alt argument pe care îl pot aduce în sprijinul castităţii nu te va putea convinge.

Îmi amintesc că C.S. Lewis, în Creştinismul redus la esenţe, spunea la un moment dat că: „monstruozitatea actului sexual în afara căsătoriei constă în faptul că aceia care îl fac încearcă să izoleze un tip de unire (cea sexuală) de toate celelalte uniri care trebuiau să o însoţească pentru a face unirea desăvârşită.”

Întrebarea firească (pentru mine, cel puţin) a fost: care sunt „celelalte uniri” la care face referire? În carte nu ni se spune.  Mă gândesc  însă că autorul a avut în vedere o unire pe toate planurile: fizic, emoţional, mental şi spiritual. Dar pentru a deveni cu adevărat una (pe toate planurile, nu doar cel fizic) cu cineva de sex opus, e absolut nevoie de un anume cadru. Fii sincer(ă) cu tine  şi o să vezi că omenirea n-a aflat până acum un altul mai bun decât căsătoria.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s